"Luaţi jugul meu asupra voastră şi învăţaţi de la mine căci sunt blând şi smerit cu inima" (Mt 11,29)

Vostra Beatitudine Michel Sabbah,
Preasfinţiile voastre,
Reverendissimi Monseniori,
Sfinţiile voastre părinţi profesori, parohi şi confraţi concelebranţi,
Dragi aspiranţi la consacrarea sacerdotală,
Iubiţi seminarişti, persoane consacrate şi dragi credincioşi,

Celebrăm cu bucurie misterul iubirii inimii preasfinte, garanţia şi dovada iubirii infinite a lui Dumnezeu faţă de noi.

Celebrăm Ziua Mondială de Rugăciune pentru Sfinţirea Preoţilor.

Celebrăm, împreună cu Sfântul Părinte papa Benedict al XVI-lea, cu toţi episcopii şi preoţii Bisericii noastre încheierea anului dedicat sfintei Preoţii, prin această Liturghie solemnă, în cadrul căreia vor fi consacraţi întru sfânta Preoţie 24 de tineri din seminariile noastre şi din casele călugăreşti.

Ne aflăm în catedrala noastră episcopală în jurul lui Cristos, marele preot, care ne-a chemat să participăm la misiunea sa sacerdotală prin Botez şi, într-un chip cu totul special, prin sfânta Preoţie.

Trăim o atmosferă profund spirituală, creată de textele care ne asigură de adevărul iubirii lui Dumnezeu, care îşi demonstrează iubirea sa prin Fiul său, cel care îşi dă viaţa pentru oameni şi face ca prin Duhul său cel Sfânt să simţim în noi dragostea lui Dumnezeu ce s-a revărsat în inimile noastre, o dragoste care cuprinde pe fiecare şi, în deosebi, pe cei care stau departe de el.

În inima lui Isus există loc pentru fiecare, iubirea sa nu are limite şi nimeni nu este exclus.

Această iubire ne este oferită nouă, celor care credem în el; ne este încredinţată tuturor, dar mai ales nouă, preoţilor.

Aceasta a fost hotărârea Părintelui ceresc şi alegerea lui Cristos, venit pe pământ pentru mântuirea oamenilor, să transmită tuturor generaţiilor, prin lucrarea specială a Duhului Sfânt, iubirea sa infinită şi să facă să ajungă la toate popoarele şi în toate timpurile.

În acest mister sunt introduşi apostolii, urmaşii lor, episcopii, preoţii tuturor timpurilor şi, prin ei şi prin Biserică, toţi oamenii de pe pământ.

Astăzi, Biserica a ales momentul cel mai potrivit ca toţi să mediteze la acest adevăr, toţi să se roage ca aceia pe care i-a ales pentru a fi colaboratorii săi direcţi, miniştrii sacri, preoţii, să fie mereu la înălţimea vocaţiei lor, preoţi după inima sa.

Şi tot acesta a fost şi scopul cu care Sfântul Părinte papa Benedict a voit să fie celebrat un an întreg dedicat sfintei Preoţii, preoţilor şi slujitorilor altarului, ca ei să redescopere vocaţia şi alegerea lor şi s-o reînnoiască, oglindindu-se în icoana marelui preot, Cristos, care i-a ales şi i-a investit cu acest mare dar.

El, Isus, păstorul care şi-a dat viaţa pentru oile sale; el, păstorul cu o inimă plină de iubire, i-a ales şi i-a voit alături de el, aşa cum a făcut-o cu apostolii, cu ucenicii: Într-o zi marele teolog elveţian Urs Von Balthasar a fost întrebat: "Pentru cei ai ales să te faci preot?"

El a rămas îngândurat pentru câteva minute apoi a răspuns răspicat: "Eu nu am ales, ci am fost ales".

Acesta este adevărul un adevăr mângâietor care explică misterul preotului al însăşi existenţei sale. Acest adevăr l-a prezentat Isus în momentul cel mai intim şi emoţionant al Cinei de Taină "Nu voi m-aţi ales pe mine, ci eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi să aduceţi roade, iar roadele voastre să rămână" (In 15,16).

Sfinţiile voastre, dragi diaconi, dragi seminarişti,

Iată marele mister al alegerii noastre, marea iubire care ne-a fost încredinţată, iată marele dar pe care ni l-a făcut Dumnezeu nouă şi, iată, astăzi, vrea să vi-l facă vouă, să vă aleagă să fiţi prietenii săi, nu slugi ci prieteni. ("Nu vă mai numesc slugi, ci prieteni"), colaboratorii săi, cei chemaţi să răspândească în lume iubirea sa dumnezeiască, cuvintele sale mântuitoare, evanghelia sa.

Pe bună dreptate, astăzi putem spune că e ziua noastră, a tuturor preoţilor la care lumea întreagă este invitată şi îndemnată să se roage pentru noi şi pentru marea noastră misiune.

Ştiind că astăzi Sfântul Părinte se află la Roma, înconjurat de aproape 15.000 de preoţi, însoţiţi de mulţi episcopi din întreaga lume. de aici, din catedrala noastră, ne îndreptăm cu gândul în Piaţa "Sfântul Petru" şi aducem nu numai rugăciunile noastre, ci şi oferta slujirii noastre ca episcopi şi preoţi, şi, mai mult, prezentăm şi oferta celor 24 de candidaţi ce vor fi astăzi înscrişi în inima lui Isus, ca prietenii şi colaboratorii săi, ca păstori de suflete.

Trăind misterul iubirii inimii preasfinte, ne amintim ce spunea sfântul Ioan Maria Vianney despre preoţie şi cum o definea el: "Preoţia este iubirea inimii lui Isus". Această expresie emoţionantă ne permite, înainte de toate, ne spunea Sfântul Părinte în scrisoarea adresată preoţilor pentru deschiderea Anului Sfintei Preoţii (16 iunie 2009), să evocăm cu gingăşie şi recunoştinţă darul imens pe care preoţii îl constituie nu numai pentru Biserică, ci şi pentru omenirea însăşi. Sfântul Ioan Maria Vianney, patronul tuturor preoţilor, făcând referinţă la acest dar, obişnuia să spună: "O cât de mare este preotul! Dacă el ar înţelege, ar muri. Dumnezeu ascultă de el; el rosteşte două cuvinte şi Domnul coboară din cer la glasul lui şi se închide într-o ostie mică". Tot el avea să spună: "Un păstor bun, un păstor după inima lui Dumnezeu, este cea mai mare comoară pe care bunul Dumnezeu poate să o acorde unei parohii şi unul dintre cele mai preţioase daruri ale milostivirii divine".

Tocmai în acest an, Biserica întreagă, Sfântul Părinte papa Benedict al XVI-lea ne-a chemat să redescoperim şi să înţelegem că trebuie mereu să reînnoim fidelitatea noastră de preoţi, faţă de misiunea noastră în lume.

Astăzi, când încheiem Anul Sfintei Preoţii, adunăm toate iniţiativele, eforturile, meditaţiile şi rugăciunile pe care le-am parcurs şi trăit la nivel dieceza şi le unim într-un act de mare recunoştinţă şi într-un prinos de preamărire a lui Dumnezeu Tatăl, care ne-a plăsmuit, a marelui Preot, care ne-a ales şi ne-a trimis în ogorul său, şi ne umplem de recunoştinţă faţă de Duhul Sfânt, care continuă să ne sfinţească şi să ne însufleţească în slujirea noastră.

Este ziua noastră, a celor consacraţi, ziua celor care sunt aleşi de Domnul şi trebuie să ne bucurăm că atâtea suflete, atâţia credincioşi s-au rugat şi continuă să se roage pentru noi, ca să rămânem fideli preoţiei noastre. Îi mulţumim Domnului pentru acest dar măreţ, îi aducem recunoştinţa şi preţuirea noastră Sfântului Părinte pentru acest an dedicat nouă şi misiunii noastre.

Suntem în comuniune cu el, cu toţi episcopii şi preoţii ce se află astăzi la Roma şi-i aducem, de aici, rugăciunile şi hotărârea noastră de a fi fideli vocaţiei şi misiunii noastre.

Nu putem uita, mai ales astăzi, că într-o audienţă ţinută la Roma, Sfântul Părinte se adresa tuturor cu o rugăminte: "Iubiţi fraţi şi surori, aş vrea să vă invit să vă rugaţi pentru mine, succesor al lui Petru, care am o misiune specială în conducerea Bisericii lui Cristos, precum şi pentru toţi episcopii şi preoţii voştri. Rugaţi-vă ca să ştim să ne îngrijim de toate oile, chiar şi de cele rătăcite, de turma încredinţată nouă. Vouă, dragi preoţi, vă adresez invitaţia cordială la celebrările de încheiere a Anului Sfintei Preoţii: vom medita asupra convertirii şi asupra misiunii, asupra darului Duhului Sfânt şi asupra raportului cu preasfânta Fecioară Maria, şi vom reînnoi promisiunile noastre sacerdotale, susţinuţi de întregul popor al lui Dumnezeu".

O facem şi noi, de aici, din catedrala noastră şi din fiecare biserică, şi vrem să înregistrăm acest act ca o adevărată şi sfântă reînnoire a fidelităţii noastre.

Preoţii din dieceză şi din întreaga ţară, în frunte cu PS Florentin, ne reprezintă pe toţi, şi suntem fericiţi de o asemenea benefică şi sfântă comuniune.

Dragi candidaţi la sfânta Preoţie,

Doresc să vă spun că sunteţi privilegiaţi să intraţi în sfânta Preoţie în această zi.

Voi sunteţi cu adevărat aleşii lui Isus pentru vremurile noastre, sunteţi prietenii săi, pe care el vă alege, vă consacră prin mâinile noastre şi vă trimite la poporul său.

Voi sunteţi rodul iubirii sale, al rugăciunii celor dragi şi prinosul oferit de superiorii voştri, care v-au pregătit pentru acest moment.

Voi sunteţi bucuria inimii sale şi a tuturor celor ce vă însoţesc.

Sperăm ca voi să iscăliţi cu propria voastră ofertă actul supremei dăruiri şi al speranţei pe care toţi o aşezăm în voi. Prin voi să continue în Biserică iubirea inimii sale şi a sfintei Preoţii. Aşa să fie.

Iaşi 11 iunie 2010
(www.ercis.ro)