În cursul după amiezii la ora 14.30, papa Benedict al XVI- s-a dus la Biserica „Haghia Kiriaki Chyrisopolitissa” pentru o celebrare ecumenică. Este un loc de cult ortodox deschis şi catolicilor şi anglicanilor încă din 1987 din voinţa episcopului ortodox de Paphos de atunci, actualul arhiepiscop al Ciprului, Beatitudinea sa Hrysostomos al II-lea. Biserica se deschide spre situl arheologic unde se află vestigiile bazilicii paleocreştine din secolul al IV-lea.

Parohul comunităţii catolice latine este părintele Elias care l-a primit pe Papa la capătul micii străzi de acces. În apropierea bisericii se află „Coloana Sfântului Paul”, obiect de devoţiune populară şi care trimite la tradiţia orală despre permanenţa Apostolului Paul în insulă potrivit cărţii Faptele Apostolilor capitolul 13, 5-12. De fapt acesta a fost pasajul biblic citit la celebrarea ecumenică. În interiorul bisericii, papa Benedict s-a recules în rugăciune în faţa iconostasului înainte de a se duce în sacristie pentru îmbrăcarea veşmintelor liturgice. Au participat la celebrare şi câţiva preoţi şi câteva călugăriţe de clauzură. Papa a ieşit prin străvechea uşă centrală a bisericii în faţa căreia se afla amenajat podiumul. Sute de credincioşi erau reuniţi în situl arheologic.

La începutul celebrării arhiepiscopul ortodox al Ciprului, Hrysostomos al II-lea l-a salutat pe episcopul Romei, Benedict al XVI-lea spunându-i bun venit în insula „sfinţilor şi martirilor”, „în prima Biserică dintre neamurile păgâne, întemeiată de Apostolii Barnaba, Paul şi Marcu”, „bun venit în Biserica Apostolilor aleşi de Duhul Sfânt şi trimişi în toată lumea”. A evocat călătoria lui Barnaba şi Paul în Cipru, de la Seleucia la Salamina şi Paphos, unde au predicat în sinagogi. Tocmai în locul acesta se găsea sinagoga evreilor şi din acest loc Barnaba şi Paul au predicat Cuvântul Domnului evreilor, acel cuvânt care nu poate fi ţinut în lanţuri. „Sanctitate, de aici pornesc rădăcinile creştine ale Europei şi de aici temeliile noastre spirituale, bazele civilizaţiei creştine europene. Pe bună dreptate Cipru este numită „perla creştinării Europei”.

Arhiepiscopul a prezentat situaţia actuală a Ciprului, insula fiind divizată în 1974. Suntem siguri că va sfârşi odată - a spus - acest mare martiriu pe care Biserica îl îndură din 1974 împreună cu poporul creştin.

La începutul cuvântului său, papa Benedict al XVI-lea a dresat celor prezenţi un salut în greacă din prima Scrisoare a Sfântului Petru 1,2:
• “Η χάρις και η ειρήνη ας είναι πλούσια μαζί σας”, „Har vouă şi pace din belşug”. Με μεγάλη μου χαρά χαιρετώ εσάς που αντιπροσωπεύετε τις διάφορες χριστιανικές κοινότητες παροόσες στην Κύπρο”, „Cu mare bucurie vă salut pe voi care reprezentaţi comunităţile creştine prezente în Cipru.

În mod special, Benedict al XVI-lea a mulţumit arhiepiscopului Hrysostomos al II-lea pentru cuvintele de bun venit şi mitropolitului de Pafos, Gheorghios care îl găzduieşte. A salutat şi creştinii celorlalte confesiuni, inclusiv cei care aparţin comunităţilor armeană, luterană şi anglicană.

Papa a spus că este „un har extraordinar pentru noi a fi reuniţi în rugăciune în această biserici „Agia Kiriakì Chrysopolitissa”, biserica Preasfintei Doamne Acoperită cu Aur”.

Cipru a fost prima etapă a călătoriilor misionare ale Apostolului Paul. Puşi deoparte pentru sine de Duhul Sfânt, Paul împreună cu Barnaba, originar din Cipru, şi Marcu, viitorul evanghelist, au ajuns mai întâi la Salamina, unde au început să proclame cuvântul lui Dumnezeu în sinagogi.

Traversând insula, au ajuns la Pafos, unde aproape de locul acesta au predicat în prezenţa proconsulului roman Sergiu Paul.

• De aici, din acest loc - a subliniat Pontiful- mesajul Evangheliei a început să se răspândească în tot imperiul roman şi Biserica, întemeiată pe predicarea apostolică, a fost capabilă să-şi înfigă rădăcinile în toată lumea cunoscută atunci.

Papa s-a oprit apoi asupra importanţei „comuniunii în credinţa apostolică, care o leagă cu toate Bisericile care păzesc aceeaşi regulă a credinţei.

• Aceasta este comuniunea, reală, deşi imperfectă, care deja acum ne uneşte, şi care ne îndeamnă să depăşim divizările dintre noi şi să luptăm pentru a reface acea deplină uniune vizibilă, care este voită de Domnul pentru toţi urmaşii săi”.

• „Comuniunea bisericească în credinţa apostolică - a continuat Papa - este atât un dar, cât şi un apel la misiune. Asemenea lui Paul şi Barnaba, fiecare creştin prin botez, este „rezervat” ca să poarte mărturie profetică în favoarea Domnului înviat şi Evangheliei sale de reconciliere, de îndurare şi de pace.

În atare context, Adunarea specială pentru Orientul Mijlociu a Sinodului Episcopilor, care se va reuni la Roma în luna octombrie, va reflecta despre rolul vital al creştinilor în regiune, îi va încuraja în mărturia lor pentru Evanghelie şi îi va ajuta să promoveze mai mult dialog şi cooperare între creştini în toată regiunea.

• Semnificativ, lucrările Sinodului vor fi îmbogăţite de prezenţa delegaţilor fraterni ai celorlalte Biserici şi Comunităţi creştine din zonă, ca semn al angajării comune în serviciul cuvântului lui Dumnezeu şi al deschiderii noastre la puterea harului său care reconciliază”.

Pontiful a menţionat semnificaţia Conferinţei Misionare de la Edinburgh în Scoţia de acum o sută de ani - şi amintită în aceste zile printr-o importantă Conferinţă a confesiunilor creştine tot la Edinburgh:

• Este vorba de o întâlnire care în „conştiinţa că divizările dintre creştini erau un obstacol în calea răspândirii Evangheliei a dat origine mişcării ecumenice moderne”. Este o chemare „la a redescoperi un dialog plin de răbdare şi sincer, la a găsi căile pentru a ne apropia unii de alţii, depăşind controversele din trecut”.

Biserica în Cipru, care se dovedeşte a fi ca o punte între Orient şi Occident, a contribuit mult la acest proces de reconciliere. Calea care conduce la obiectivul deplinei comuniuni nu va fi desigur lipsit de dificultăţi, dar Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă a Ciprului sunt angajate să înainteze pe drumul dialogului şi cooperării fraterne”.

• La sfârşit Papa a evocat amintirea Sfinţilor Ciprului, în special pe Sfântul Epifaniu, episcop de Salamina. „Să cerem Sfinţilor Barnaba şi Epifaniu, Sfinţilor Petru şi Paul şi tuturor Sfinţilor lui Dumnezeu, să binecuvânteze comunităţile noastre, să ne păstreze în credinţa Apostolilor şi să conducă paşii noştri pe calea unităţii, a iubirii şi păcii”.

La sfârşitul celebrării ecumenice, Benedict al XVI-lea a intrat pentru câteva minute în sacristie şi a binecuvântat o placă inaugurală pentru o nouă „Casă de bătrâni” realizată de Comunitatea catolică latină la Pafos.

De la Pafos, papa Benedict al XVI-lea s-a transferat cu automobilul la Nicosia capitala Ciprului divizată în 1974. Prin oraş trece linia verde de demarcaţie şi zona sub controlul forţelor de pace ale Naţiunilor Unite. Aici se află sediul nunţiaturii apostolice unde Pontiful rămâne pentru odihna de noapte. Sediul este înglobat în Conventul franciscan „Sfânta Cruce”, proprietate a Custodiei Ţării Sfinte.

Programul călătoriei apostolice în Cipru cuprinde sâmbătă şase momente principale: vizita de curtoazie la preşedintele Republicii în palatul prezidenţial din Nicosia, dimineaţa la ora 9.15; întâlnirea cu autorităţile civile şi membrii corpului diplomatic în acelaşi palat prezidenţial; întâlnirea cu comunitatea catolică din Cipru, la Şcoala elementară „Sfântul Maron” la 10.45; apoi la 12.15, vizita de curtoazie la Preafericirea Sa Hrisostomos al II-lea, arhiepiscop ortodox al Ciprului la sediul arhiepiscopal; la 13.30, prânzul cu Beatitudinea Sa Hrysostomos al II-lea împreună cu delegaţiile respective la acelaşi sediu arhiepiscopal iar la ora 17.30 Sfânta Liturghie cu preoţii, călugării, călugăriţele, diaconii, catiheţii şi membrii Mişcărilor bisericeşti din Cipru în Biserica „Sfânta Cruce” din Nicosia. La liturghie, rugăciunile vor fi rostite în greacă, latină şi engleză.

(RV - 4 iunie 2010)