Violenţe la începutul anului 2011

De părintele John Flynn, LC

Mesajul lui Benedict al XVI-lea pentru Ziua Mondială a Păcii de la 1 ianuarie s-a centrat pe tema libertăţii religioase şi a problemelor care derivă din persecuţia creştinilor în multe părţi ale lumii.

„Şi anul care îşi închide porţile a fost marcat, din păcate, de persecuţie, de discriminare, de teribile acte de violenţă şi de intoleranţă religioasă”, a afirmat Papa.

Din păcate anul 2011 nu pare să profileze nimic mai bun. După numai jumătate de oră de la începutul noului an a explodat o bombă în exteriorul bisericii copte a Sfinţilor în oraşul egiptean Alexandria, în timp ce ieşea aproape o mie de persoane, după cum a fost prezentat de Associated Press la 1 ianuarie. Buletinul iniţial vorbea despre 21 de morţi, numărul crescând apoi la 25, cu aproape o sută de persoane rănite.

După atentat, preşedintele egiptean Hosni Mubarak a făcut apel la musulmani şi la creştini ca să fie uniţi împotriva terorismului, conform unui reportaj de la BBC din 1 ianuarie. În zilele următoare, au fost câteva ciocniri între grupuri de creştini şi de musulmani.

„Sângele martirilor la Alexandria ne spune că întregul Egipt este sub rafale de arme şi că terorismul orb nu face deosebire între un copt şi un musulman”, a declarat preşedintele într-un discurs transmis de televiziunea de stat.

BBC a mai afirmat că acesta a fost al doilea Crăciun consecutiv pătat de sânge pentru comunitatea coptă din Egipt. De fapt. La 6 ianuarie 2010, şase credincioşi şi un agent de poliţie musulman au fost ucişi de un vehicul în mişcare, aproape de o biserică în oraşul din sud Naga Hamady.

Atentatul nu i-a împiedicat pe oameni să se întoarcă în ziua următoare pentru Liturghia de dimineaţă, conform unui articol publicat la 2 ianuarie de New York Times. Mai mult, conform ştirii, băncile din biserică erau aproape pline.

Benedict al XVI-lea a condamnat atentatul. În mesajul său pentru Angelus din 2 ianuarie, Pontiful a deplorat atât atentatul din Egipt cât şi bombele plasate aproape de casele creştinilor în Irak în zilele precedente.

Escaladare gravă

Atentatele, a spus Papa, sunt o ofensă adusă lui Dumnezeu şi demnităţii umane. Pentru aceasta a invitat comunităţile ecleziale să persevereze în credinţă şi în mărturisirea mesajului de non-violenţă conţinut în Evanghelii.

Între timp, Biserica coptă a dat o declaraţie, în care defineşte atentatul o „gravă escaladare” a violenţei împotriva creştinilor, conform Los Angeles Times din 3 ianuarie.

În declaraţie se doreşte o investigaţie publică asupra atentatului şi se cere ca autorităţile să dea cât mai repede informaţii mai precise.

Bomba din Egipt a fost precedată de violenţele din Irak. Zece bombe au fost plasate aproape de locuinţele familiilor creştine din Bagdad. Exploziile au provocat moartea a 2 persoane şi 20 de răniţi, conform New York Times din 30 decembrie.

Ultimul atentat a fost cel din interiorul bisericii „Sfânta Fecioară a Mântuirii”, la Bagdad, în care au murit zeci de credincioşi.

Înainte de aceste ultime atacuri, multe biserici au anulat celebrările lor de Crăciun, temându-se de posibile agresiuni din partea extremiştilor islamici.

Conform New York Times, din octombrie cel puţin 1.000 de familii creştine au părăsit Irakul, căutând refugiu în Siria, Turcia şi în alte locuri. Unii estimează că mai mult de jumătate din cei 1,4 milioane de creştini au părăsit Irakul din 2003.

Vârful

Şi în India creştinii au îndurat ostilităţi şi, conform reportajului de sfârşit de an de la Compass News, în ultimul deceniu a fost un vârf de violenţă.

Conform acestui reportaj din 30 decembrie, referitor la anul 2010, creştinii din India au fost obiect pentru peste 130 de agresiuni pe an încât din anul 2001, în timp ce în ultimul an datele depăşesc mult pe cele din 2007 şi 2008. În anul 2010 au fost circa 149 de agresiuni violente.

Cea mai mare parte a incidentelor a avut loc în numai patru state: Karnataka şi Andhra Pradesh, două state adiacente în sudul Indiei, şi Madhya Pradesh şi Chhattisgarh, două state vecine în partea de centru-nord a Indiei.

Din cele 23 de milioane de creştini din India, 2,7 milioane trăiesc în patru state care au trăit cele mai rele forme de persecuţie împotriva creştinilor.

Situaţia nu este mai puţin gravă în Pakistan. La sfârşitul anului, mii de persoane au mărşăluit în capitala Islamabad protestând împotriva oricărei modificări a legii despre blasfemie, după cum prezintă New York Times din 1 ianuarie.

Creştinii au fost adesea obiect de acuze pe baza legilor despre blasfemie. Cazul cel mai recent este cel al lui Asia Bibi, condamnată la moarte pe baza unei acuze de blasfemie.

Aderenţa puternică pe care o au legile despre blasfemie a fost evidenţiată în mod brutal de asasinarea lui Salman Taseer, guvernator al provinciei Punjab, din partea unui agent din escorta lui. Taseer vorbise în numele femeilor şi a minorităţilor religioase, conform agenţiei Reuters din 4 ianuarie.

Garda personală, Malik Mumtaz Hussain Qadr, a indicat drept motiv al acţiunii sale opoziţia lui Taseer faţă de legile despre blasfemie.

„Salman Tasser este blasfemator şi aceasta este pedeapsa pentru blasfematori”, a spus Qadr comentând asasinatul la televiziune.

Tensiuni în China

Violenţa nu este singura piedică în calea libertăţii religioase care preocupă Biserica catolică. În decembrie, tensiunea cu guvernul chinez a crescut ca urmare a deciziei autorităţilor de a-i obliga pe toţi Episcopii să participe la o reuniune.

Episcopii catolici nu au mers la întâlnire, după cum a prezentat Washington Post din 7 decembrie. Conform articolului, Episcopilor nu le-a fost dată nici o alternativă de către guvern, şi poliţia, pe lângă catedrala din regiunea Jing, în provincia Hebei, l-a luat cu forţa pe Episcopul Feng Xinmao după şase ore de blocaj.

„Episcopul Feng a fost sechestrat şi constrâns să meargă la întâlnirea aceea”, a spus un frate într-un interviu telefonic cerând anonimatul de teama de a fi pedepsit, conform Washington Post.

Articolul a afirmat că întâlnirea s-a desfăşurat la numai două săptămâni după hirotonirea unui nou Episcop în provincia Hebei, fără aprobarea Vaticanului.

Într-o notă din 17 decembrie, Sfântul Scaun a criticat decizia autorităţilor chineze de a desfăşura întâlnirea.

Libertatea

„Modalităţile convocării sale şi desfăşurarea sa manifestă o atitudine represivă faţă de exercitarea libertăţii religioase, care se dorea de acum depăşită în China de astăzi”, se afirmă într-un comunicat publicat de Vatican Information Service.

„Voinţa persistentă de controla sfera cea mai intimă a cetăţenilor, cum este conştiinţa lor, şi de a se amesteca în viaţa internă a Bisericii catolice nu face cinste Chinei”, adaugă textul.

În mesajul său „urbi et orbi” din 25 decembrie, Benedict al XVI-lea a cerut ca această celebrarea a Crăciunului să întărească credinţa şi curajul Bisericii din China.

Totuşi, autorităţile chineze nu au dat semn că vor să cedeze, şi ca reacţie la mesajul de Crăciun al Papei, în care a deplâns lipsa de libertate religioasă în China, au avertizat că Vaticanul trebuie „să accepte faptele” despre religie în China dacă vrea să îmbunătăţească relaţiile, după cum prezintă cotidianul Telegraph din Londra la 28 decembrie.

„Dreptul la libertate religioasă este înrădăcinat chiar în demnitatea persoanei umane, a cărei natură transcendentă nu trebuie să fie ignorată sau neglijată”, a afirmat Papa în mesajul său pentru Ziua Mondială a Păcii.

Această libertate este strâns legată de esenţa persoanei umane, aminteşte Mesajul.

„De aceea – a adăugat Sfântul Părinte – libertatea religioasă trebuie înţeleasă nu numai ca imunitate de constrângere, ci mai întâi drept capacitate de a orândui propriile alegeri conform adevărului”. Un adevăr pe care desigur mulţi nu sunt gata să-l accepte.

(După Zenit, 16 ianuarie 2011)

Traducere de pr. dr. Mihai Pătraşcu