Dorinţa de „a putea participa mai activ la dezbaterilor etice şi morale care angajează viitorul societăţii”. Este conţinută într-un lung comunicat final (4 pagini, împărţit în 10 paragrafe), dat astăzi de cei 17 delegaţi ai Consiliului Conferinţelor Episcopale din Europa din Biserica Catolică şi de cei 17 reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe din Europa la sfârşitul celui de-al doilea Forum Catolic-Ortodox care s-a desfăşurat la Rodi între 18-22 octombrie cu tema Relaţiile Biserică-Stat. „Ni se pare important să reafirmăm – scriu catolicii şi ortodocşii – că ţările noastre din Europa nu pot să elimine rădăcinile lor creştine fără a se distruge şi că provocările etice sunt determinante pentru viitorul nostru într-o lume globalizată”. Comunicatul intră în detalii pentru că „Bisericile doresc să-şi facă auzit glasul, îndeosebi cu privire la problemele legate de ocrotirea vieţii celui care trebuie să se nască, de însoţirea persoanelor aflate la sfârşitul vieţii, de familia întemeiată pe înţelegerea creştină tradiţională a căsătoriei, de atenţia faţă de persoanele marginalizate, de primirea rezervată migranţilor, precum şi de ocrotirea identităţii culturale şi lingvistice a naţiunilor europene”.

Şi adaugă: „Bisericile au datoria de a trezi conştiinţele în privinţa tuturor acestor puncte şi de a apăra demnitatea persoanei umane creată după imaginea lui Dumnezeu. Bisericile reafirmă în mod deosebit dreptul la obiecţia de conştiinţă pentru personalul medical pe care nimeni nu-l poate constrânge să practice acte de avort sau de eutanasie”. Apoi, făcând referinţă la tema Forumului, Bisericile scriu: „În Europa, sistemul separării cu cooperare între Biserică şi stat este cel mai răspândit. Separarea trebuie înţeleasă ca distingere a domeniilor politic şi religios, şi nu în sensul unei ignorări reciproce, imposibil de făcut”. La paragrafele 9 şi 10, Bisericile lansează o serie de apeluri. „Facem apel la cetăţenii din ţările noastre ca să fie atenţi la pericolul pe care l-ar reprezenta o societate secularizată fără puncte de referinţă morale şi fără un proiect vrednic de persoana umană”. Şi adaugă: „aceste valori sunt sădite în însăşi fiinţa umană. Sunt precedente dreptului şi statului”. Iată pentru ce „libertatea religioasă este în centrul drepturilor fundamentale ale persoanei, deoarece garantează oamenilor posibilitatea de a căuta în mod liber adevărul şi de a se conforma lui”.

Al doilea apel, conţinut în comunicatul de la Rodi, se adresează membrilor Bisericilor pentru ca „să se angajeze, pe cât posibil, la toate nivelele vieţii sociale, pentru ca viziunea creştină despre om şi despre societatea umană să continue să inspire comportamentele persoanelor şi alegerile legislatorilor. E vorba de a revitaliza patrimoniul valorilor creştine şi de a le aplica la exigenţele şi la necesităţile actuale ale societăţii europene”. Textul se încheie cu un apel final adresat reprezentanţilor politici. „Cerem – scriu ortodocşii şi catolicii – guvernelor noastre şi responsabililor vieţii politice să se angajeze cu hotărâre pentru a garanta libertatea religioasă în Europa şi pentru a o promova în lume protestând împotriva oricărei forme de discriminare bazată pe religie. În faţa fenomenului cu greu gestionabil al multiculturalismului în Europa, amintim de urgenţa pentru fiecare societate să găsească în principiile universale ale eticii naturale fundamentul oricărei coexistenţe armonioase. Reafirmăm disponibilitatea noastră de a lucra în cooperare cu autorităţile publice din ţările noastre, pentru binele comun al tuturor cetăţenilor, contribuind astfel la consolidarea coeziunii civile şi dând popoarelor noastre motive de speranţă pentru viitorul lor”.

(După agenţia SIR, 22 octombrie 2010)

traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu