Iubiţi fraţi şi surori,

Astăzi, în solemnitatea Epifaniei Domnului, am hirotonit, în Bazilica Sfântul Petru, doi noi Episcopi, şi de aceea să iertaţi întârzierea. Această sărbătoare a Epifaniei este o sărbătoare foarte veche, care îşi are originea în Orientul creştin şi scoate în evidenţă misterul manifestării lui Isus Cristos tuturor neamurilor, reprezentate de magii care au venit să-l adore pe Regele Iudeilor abia născut la Betleem, aşa cum relatează Evanghelia sfântului Matei (cf. 2,1-12). Acea „lumină nouă” care s-a aprins în noaptea de Crăciun (cf. Prefaţa de Crăciun I), astăzi începe să strălucească asupra lumii, aşa cum sugerează imaginea stelei, un semn ceresc care a atras atenţia magilor şi i-a condus în călătoria lor spre Iudeea.

Toată perioada Crăciunului şi a Epifaniei este caracterizată de tema păcii, legată şi de faptul că, în emisfera nordică, după solstiţiul de iarnă ziua începe să se lungească faţă de noapte. Dar, dincolo de poziţia lor geografică, pentru toate popoarele este valabil cuvântul lui Cristos: „Eu sunt lumina lumii; cine mă urmează, nu umblă în întuneric, ci va avea lumina vieţii” (In 8,12). Isus este soarele apărut la orizontul omenirii pentru a lumina existenţa personală a fiecăruia dintre noi şi pentru a ne conduce pe toţi împreună spre ţinta pelerinajului nostru, spre ţara libertăţii şi a păcii, în care vom trăi pentru totdeauna în comuniune deplină cu Dumnezeu şi între noi.

Vestirea acestui mister de mântuire a fost încredinţată de Cristos Bisericii sale. „El – scrie sfântul Paul – a fost revelat sfinţilor săi apostoli şi profeţi prin Duhul: păgânii sunt împreună-moştenitori, formează un singur trup şi sunt împreună părtaşi ai promisiunii în Cristos Isus prin Evanghelie” (Ef 3,5-6). Invitaţia pe care profetul Isaia o adresa sfintei cetăţi a Ierusalimului, se poate aplica Bisericii: „Scoală-te, îmbracă-te în lumină, pentru că vine lumina ta, gloria Domnului străluceşte deasupra ta. Pentru că, iată, întunericul acoperă pământul, ceaţa deasă învăluie popoarele; dar peste tine străluceşte Domnul, gloria sa apare deasupra ta” (Is 60,1-2). Aşa este, cum spune Profetul: lumea, cu toate resursele sale, nu este în măsură să dea omenirii lumina pentru a orienta drumul ei. Întâlnim asta şi în zilele noastre: civilizaţia occidentală pare că a pierdut orientarea, navighează în derivă. Însă Biserica, graţie Cuvântului lui Dumnezeu, vede prin aceste neguri. Nu are soluţii tehnice, dar ţine privirea îndreptată spre ţintă şi oferă lumina Evangheliei tuturor oamenilor de bunăvoinţă, din orice naţiune şi cultură.

Aceasta este şi misiunea Reprezentanţilor Pontificali pe lângă state şi organizaţii internaţionale. Chiar astăzi, aşa cum am spus deja, am avut bucuria de a conferi Hirotonirea episcopală la doi noi Nunţii Apostolici. Să încredinţăm Fecioarei Maria slujirea lor şi opera evanghelizatoare a întregii Biserici.

* * *

În cursul rugăciunii Angelus de astăzi, Sfântul Părinte a anunţat pentru 18 februarie un Consistoriu în care va proceda la numirea a douăzeci şi doi de cardinali. Acestea sunt cuvintele Papei:

Şi acum, cu mare bucurie, anunţ că la 18 februarie voi ţine un Consistoriu în care voi numi 22 de noi membri ai Colegiului Cardinalilor.

Aşa cum se ştie, Cardinalii au misiunea de a-l ajuta pe Succesorul lui Petru în desfăşurarea Ministeriului său de a-i întări pe fraţi în credinţă şi de a fi principiu şi fundament al unităţii şi al comuniunii Bisericii.

Iată numele noilor cardinali:
1. Mons. FERNANDO FILONI, Prefect al Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor;
2. Mons. MANUEL MONTEIRO DE CASTRO, Penitenţiar Major;
3. Mons. SANTOS ABRIL Y CASTELLÓ, Protopop al Bazilicii Papale „Santa Maria Maggiore”;
4. Mons. ANTONIO MARIA VEGLIÒ, Preşedinte al Consiliului Pontifical al Pastoraţiei pentru Migranţi şi Itineranţi;
5. Mons. GIUSEPPE BERTELLO, Preşedinte al Comisiei Pontificale pentru Statul Vatican şi Preşedinte al Guvernatoratului;
6. Mons. FRANCESCO COCCOPALMERIO, Preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Textele Legislative;
7. Mons. JOÃO BRAZ DE AVIZ, Prefect al Congregaţiei pentru Institutele de Viaţă Consacrată şi Societăţile de Viaţă Apostolică;
8. Mons. EDWIN FREDERIK O'BRIEN, Pro-Mare Maestru al Ordinului Ecvestru al Sfântului Mormânt din Ierusalim;
9. Mons. DOMENICO CALCAGNO, Preşedinte al Administraţiei Patrimoniului Scaunului Apostolic;
10. Mons. GIUSEPPE VERSALDI, Preşedinte al Prefecturii Afacerilor Economice a Sfântului Scaun;
11. Preafericirea Sa GEORGE ALENCHERRY, Arhiepiscop Major de Ernakulam-Angamaly al siro-malabarezilor (India);
12. Mons. THOMAS CHRISTOPHER COLLINS, Arhiepiscop de Toronto (Canada);
13. Mons. DOMINIK DUKA, O.P., Arhiepiscop de Praga (Republica Cehă);
14. Mons. WILLEM JACOBUS EIJK, Arhiepiscop de Utrecht (Olanda);
15. Mons. GIUSEPPE BETORI, Arhiepiscop de Firenze (Italia);
16. Mons. TIMOTHY MICHAEL DOLAN, Arhiepiscop de New York (Statele Unite ale Americii);
17. Mons. RAINER MARIA WOELKI, Arhiepiscop de Berlin (Republica Federală Germania);
18. Mons. JOHN TONG HON, Episcop de Hong Kong (Republica Populară Chineză);

În afară de asta, am decis să ridic la demnitatea de cardinal un venerat Prelat, care desfăşoară slujirea sa de Păstor şi Părinte al unei Biserici, şi trei iluştri ecleziastici, care s-au remarcat prin angajarea lor în slujba Bisericii.
Ei sunt:
1. Preafericirea Sa LUCIAN MUREŞAN, Arhiepiscop Major de Făgăraş şi Alba Iulia a românilor (România);
2. Mons. JULIEN RIES, Preot din Dieceza de Namur şi profesor emerit de istoria religiilor la Universitatea Catolică din Louvain;
3. Pr. PROSPER GRECH, O.S.A., Profesor emerit la diferite Universităţi romane şi Consultant la Congregaţia pentru Doctrina Credinţei;
4. Pr. KARL BECKER, S.I, Profesor emerit al Universităţii Pontificale Gregoriana, Consultant al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei.
Noii Cardinali provin din diferite părţi ale lumii, aşa cum aţi auzit, şi desfăşoară diferite slujiri în slujba Sfântului Scaun sau în contact direct cu credincioşii ca Păstori ai Bisericilor particulare.
Aş vrea să vă invit pe toţi să ne rugăm pentru noii aleşi, cerând mijlocirea Sfintei Fecioare Maria, Maica Bisericii, pentru ca să ştie să mărturisească mereu cu curaj şi dăruire iubirea lor faţă de Cristos şi faţă de Biserica sa.

BENEDICTUS PP. XVI

Traducere de pr. dr. Mihai Pătrașcu