Este apelul lui Benedict al XVI-lea, lansat joi dimineaţă la audienţa ambasadorilor nerezidenţi ai 11 ţări - Trinidad şi Tobago, Republica Guineea-Bissau, Confederaţia Elveţiană, Burundi, Thailanda, Pakistan, Mozambic, Kârgâzstan, Principatul Andorra, Sri Lanka şi Burkina Faso, primiţi în Sala Clementină din Palatul apostolic pentru prezentarea Scrisorilor de acreditare. In pasionatul său discurs, Papa a îndemnat în special guvernele să ajute noile generaţii care se confruntă cu grave probleme precum şomajul. 

Interdependenţa pe care o trăim în era globalizării, trebuie „să fie văzută ca un avantaj, şi nu ca o ameninţare”. A subliniat Benedict al XVI-lea care în discursul său a pus accentul pe necesitatea „de a lucra unii cu alţii, unii pentru alţii”:
“Nous sommes tous responsables de tous…” Noi - a averitzat - suntem toţi responsabili de toţi şi este important a avea o concepţie pozitivă despre solidaritate”. Aceasta este - a adăugat, adevărata pârghie „a dezvoltării umane integrale care permite omenirii să înainteze” spre noi rezultate. S-a referit astfel în mod special la faptul de fi conştienţi, care devine tot mai puternic, „despre o solidaritate între generaţii”. 

O solidaritate, a observat, ce „îşi găseşte înrădăcinarea naturală în familie” care trebuie susţinută în „misiunea ei esenţială în societate”:
“Dans ce domaine, j’encourage chacun…” „În acest domeniu - a spus - încurajez pe fiecare, oricare ar fi nivelul său de responsabilitate şi în mod special guvernanţii” să „investească mijloacele necesare pentru a da tinerilor bazele etice fundamentale” în special „ajutându-i în formarea şi în lupta împotriva relelor sociale precum şomajul, drogurile, criminalitatea” şi lipsa de respect faţă de persoană. Tocmai „preocupările pentru soarta generaţiilor viitoare - a adăugat Pontiful - poartă la un însemnat progres în percepţia unităţii neamului omenesc”. 

În continuare, nu a omis să evidenţieze rolul pozitiv al pluralismului culturilor şi al religiilor care „nu se opune căutării în comun a ceea ce este adevărat, bun şi frumos”.
“Eclairée et soutenue par la lumière…” „Iluminată şi susţinută de Revelaţie - a afirmat - Biserica încurajează oamenii la a se încrede în raţiune care dacă este purificată de credinţă” este capabilă să „depăşească condiţionările partinice” pentru a recunoaşte „acele bunuri universale”, precum pacea şi armonia socială şi religioasă, „de care toţi oamenii au nevoie”. 

Papa a revenit apoi la reflecţia despre rolul solidarităţii în domeniul conştiinţei unei responsabilităţi comune:
“Les nouveaux défis auxquels…” „Noile provocări pe care ţările voastre trebuie astăzi se le înfrunte - a avertizat - cer desigur o mobilizare de inteligenţe şi a creativităţii omului pentru a combate sărăcia şi pentru o utilizare mai eficientă şi mai corectă a energiilor şi resurselor disponibile”. Atât pe planul individual cât şi pe cel politic, a mai spus Suveranul Pontif, „e nevoie de a trece în mod hotărât la o angajare mai concretă şi cât mai împărtăşită” pentru „respectarea şi protecţia Creaţiei”. Papa Benedict al XVI-lea şi-a încheiat discursul către noii ambasadori a 11 state, nerezidenţi la Roma, primiţi joi pentru prezentarea Scrisorilor de acreditare, reafirmând necesitatea „unei vigilenţe active şi eficiente pentru respectarea şi promovarea demnităţii umane” împotriva oricărei tentative de a o nega sau manevra. În această privinţă, a spus, nu numai religiile dar şi Statele sunt chemate să salvgardeze întâietatea spiritului. Papa a invocat deci „o politică culturală care favorizează accesul fiecăruia la bunurile spirituale, valorizează bogăţia ţesutului social şi nu descurajează niciodată omul în căutarea sa liberă” a dimensiunii spirituale.

Spre deosebire de trecut, a explicat ziariştilor directorul Sălii vaticane de presă, părintele Federico Lombardi, nu a existat „un text de salut din partea fiecărui ambasador, nici un text specific al Papei pentru fiecare dintre ei”. Se prevede ca de acum înainte „aceasta să fie din nou practica Sfântului Scaun, din motive de simplitate şi uniformitate cu uzanţele diplomatice curente”. Întâlnirea personală cu Papa, mai observă directorul Sălii vaticane de presă, „va putea, fireşte, să fie mai amplă în cazul ambasadorilor rezidenţi, pentru care consemnarea Scrisorilor de acreditare prevede o audienţă particulară şi nu colectivă”. 

În afară de aceasta, constată părintele Lombardi, „este just de observat că Papa - cum în fapt deja se întâmplă - are multe ocazii pentru a-şi manifesta apropierea şi solicitudinea pentru diferitele popoare, prin mesaje specifice pentru unele evenimente sau în circumstanţe deosebit de importante”.